Chestionar privind gândirea computațională în designul arhitectural

Acest chestionar își propune să investigheze perspectivele și experiențele specialiștilor în designul arhitectural cu privire la integrarea gândirii computaționale în procesele de design. Vă rugăm să alegeți răspunsurile adecvate pentru fiecare întrebare și să oferiți clarificări la întrebările deschise, dacă este necesar.

Care este rolul tău în domeniul arhitecturii?

Câte experiențe ai în designul arhitectural?

Cum definești gândirea computațională în contextul arhitecturii?

  1. gândirea computațională în contextul arhitecturii poate fi definită astfel: este o abordare sistematică pentru a rezolva problemele arhitecturale prin modelare, analiză și proiectare a sistemelor arhitecturale folosind concepte și metode derivate din științele computerului, cum ar fi abstractizarea, algoritmii, iterația și gândirea logică. în arhitectură, gândirea computațională nu se referă doar la utilizarea software-ului, ci la o modalitate de a gândi și de a organiza informațiile și procesele de design, care ajută arhitectul să facă față complexității, să analizeze variabilele și să proiecteze soluții mai eficiente și mai responsabile față de mediu și utilizatori. exemple de aplicații ale gândirii computaționale în arhitectură: - abstractizarea: separarea elementelor arhitecturale complexe în componente simple, cum ar fi separarea sistemului de ventilație, iluminat, structură, utilizare umană etc. dezvoltarea de modele digitale care reprezintă proprietățile fundamentale ale clădirii. - algoritmii: proiectarea unor pași logici pentru generarea formelor geometrice sau pentru distribuirea funcțiilor în interiorul clădirii. utilizarea unor programe precum grasshopper pentru formularea "algoritmilor de design". - modelare și simulare: simularea iluminării, căldurii, circulației aerului, mișcării utilizatorilor. evaluarea performanței designului înainte de execuție. - iterație și modificare: testarea unui număr mare de posibilități de design prin iterație automată (design parametric). îmbunătățirea designului prin cicluri repetate de experimentare și procesare. - proiectare bazată pe date: utilizarea datelor reale (de mediu, comportamentale, economice) pentru a ghida decizia de proiectare. în concluzie, gândirea computațională nu înseamnă că arhitectul trebuie să devină programator, ci să gândească într-o manieră sistematică și organizată, care îi permite să folosească instrumente de calcul cu inteligență pentru a dezvolta soluții de design mai eficiente, inovatoare și adaptate complexității arhitecturale moderne.
  2. o știință care facilitează ajungerea la idei bine gândite din diferite perspective, cum ar fi cele de mediu, sănătate, mișcare și altele, înainte de a începe implementarea acestora, pentru a evita problemele în etapele incipiente ale designului.
  3. îndeplinirea dorințelor designerului într-un stil modern.

Care este gradul tău de cunoștințe despre principiile gândirii computaționale (cum ar fi: descompunerea, recunoașterea modelelor, abstractizarea și proiectarea algoritmilor)?

Cât de des aplici tehnici de gândire computațională în procesul tău de design?

Ce instrumente sau software-uri computerizate folosești în activitatea ta de design?

  1. autocad. sketchup. 3d studio. 3d civil și altele.
  2. dynamo în revit
  3. nu am încercat încă.

În ce măsură crezi că gândirea computațională îți îmbunătățește capacitatea de a proiecta forme arhitecturale complexe?

Poți da un exemplu de o situație în care gândirea computațională a influențat semnificativ procesul tău de design?

  1. design de spital
  2. ajută la formularea de sugestii pentru a determina cele mai bune locuri pentru mobilier și la stabilirea unghiurilor de vedere pentru o panoramă adecvată. de asemenea, permite organizarea distribuției clădirilor în spațiile urbane și alegerea locurilor de parcare cu mai multă precizie, precum și anticiparea erorilor în masă și propunerea de sute de soluții ca planuri alternative. îngrijirea pașilor de lucru într-o succesiune interconectată, unde fiecare pas depinde de pasul anterior, astfel încât nicio eroare să nu poată fi ignorată și proiectul să poată continua.
  3. din păcate, nu am, dar trebuie să învăț.

Ce provocări întâmpini în integrarea gândirii computaționale în procesul de design?

  1. nu există.
  2. există provocări în învățarea limbajelor de programare, cum ar fi python, pentru proiectarea ecuațiilor sau a comenzilor complexe.
  3. nu am nicio idee până acum.

Cât de importante consideri că sunt obstacolele în utilizarea eficientă a acesteia în designul arhitectural?

Ce îmbunătățiri sau schimbări ai sugera pentru îmbunătățirea integrării gândirii computaționale în educația și practica arhitecturală?

  1. să existe cursuri intensive de utilizare a computerului și să fie obligatorii, chiar și în școli și universități.
  2. trebuie să fie o materie de bază în anii de specializare, pentru a controla proiectele studenților astfel încât să fie proiecte mai realiste și să se apropie de o rată de implementare de 85%, nu doar o idee pe hârtie... cred că gândirea computațională este o soluție pentru provocările din etapele timpurii ale designului, ceea ce face ca realizarea să fie mai rapidă și mai puternică, mai aproape de adevăr. ideea de a combina gândirea designerului cu gândirea computațională aduce rezultate remarcabile și puternice.
  3. să se facă o combinație între orientarea academică și execuția prin utilizarea unor programe ușoare care nu necesită un computer scump.

Cum vezi evoluția rolului gândirii computaționale în designul arhitectural în următorul deceniu?

  1. va fi o explozie mare în lumea designului pe computer.
  2. va fi mai răspândit și soluția optimă pentru toate provocările de mediu și urbanism.
  3. utilizarea formelor gelatinoase

Ai dori să participi la cercetări sau discuții viitoare pe acest subiect?

Poți menționa câteva proiecte sau lucrări pe care le-ai realizat și în care ai folosit gândirea computațională? Te rugăm să descrii proiectul și să explici cum a contribuit gândirea computațională la dezvoltarea acestuia.

  1. proiectarea unei clădiri bancare a fost bazată în totalitate pe computer, deoarece toate cerințele proiectului, de la designul arhitectural la cel structural și mecanic, au fost realizate pe calculator. acest lucru ne-a economisit mult timp și ne-am bucurat de o precizie ridicată și de absența erorilor în design.
  2. lucrez în prezent la testarea stabilității clădirilor și a echilibrului acestora, precum și la determinarea centrului de masă și a rigidității, pentru a evalua adecvarea lor în fața cutremurelor. îmi propun să folosesc grasshopper pentru a demonstra acest lucru... pentru a evita programele structurale care sunt mai precise pentru aceste teste, dar ca arhitectă, mă voi îndrepta spre programele mai apropiate de arhitectură.
  3. nu există
Creează-ți chestionarulRăspunde la acest chestionar