aș sugera utilizarea antconc și în disciplina "introducere în terminologie", unde studenții ar putea colecta singuri corpusuri și, cu ajutorul profesorului, să le prelucreze, obținând rezultatele necesare. ar fi o oportunitate de a folosi acest instrument în mai multe discipline și mai frecvent decât până acum.
hans werth spune: indicația din wb al limbii germane, 1838 [un nou termen face turul: „gutteln”, 01.04.2011], este deși interesant, dar puțin convingător. poate fi atribuit genului etimologie populară, așa cum arată p. 270 din wbds: „gutteln, guttern, tf6nen, ca un lichid turnat dintr-un recipient cu gât îngust; o derivare care se potrivește cu cuvântul”. și „gutteln” nu face deloc „turul”... dar într-o altă sursă istorică din 1835 se găsește în exemplarul tipărit, în colțul din dreapta jos, cu litere mici, o „notă a tipografului: „nr. 60 ‚ei așa leg’ este un plagiat din >dorfzeitung<”. dacă astăzi, o persoană din interior, angajată pe o poziție dependentă, ar insera asta în documente tipărite, nu doar că ar fi concediată pe loc, dar ar fi și confruntată cu acțiuni în justiție din partea autorului și editurii etc. de acel apel public pentru identificarea așa-numiților „vânători de plagiat” nu ar trebui să ne lăsăm din nou păcăliți. căci acei autori care permit recolta bogată a vroniplag-ului au astfel de intenții. și poate că au în mână „doctorii lor” generosi, care poate le oferă o absolviție universitară falsă doar pentru a-și proteja propriul renume. un șmecher ar asocia asta cu principiul ciorilor. și, în cele din urmă, ciorile amuzante sunt protejate de lege. nimic împotriva „googling”-ului, care este condamnat pripit ca „o păcată împotriva spiritului științei”. este vorba exclusiv despre utilizarea corectă, atât formal cât și conținutual. internetul oferă diferite niveluri: de exemplu, colecții de referințe precum wikipedia sau similare. o colecție frumoasă, care poate fi foarte utilă pentru a descoperi alte surse. cu toate acestea, conținutul în sine trebuie consumat cu precauție și necesită întotdeauna verificarea originalului. în plus, uneori datele sau semnele sunt ușor „variate” și astfel se pune o capcană pentru „hoții de idei”. adesea se indică o (pseudo) sursă, care în articolul wiki sau în colecții similare apare ca o dovadă, dar nu se dovedește a fi un suport pentru propoziția asociată sau pentru afirmațiile conținute în aceasta.
mi-ar fi plăcut mai mult dacă cadrele didactice ar fi oferit mai multe sesiuni pentru lucrul la propriile contribuții. de asemenea, s-ar putea face lucrul în grupuri în sesiuni pentru a revizui contribuțiile celorlalți și a oferi feedback direct.
vă rugăm să încărcați exemplele mai devreme, deoarece astfel se poate finaliza mai repede sarcina (se aplică doar pentru prima sarcină pe care am avut-o de îndeplinit, nu pentru intrarea din glosar!)
calitatea cursului a fost din păcate neconvingătoare. nu am avut senzația că am învățat ceva, deși am fost cu adevărat dedicat...
tema este în principiu interesantă, dar aplicarea în domeniul școlar nu este deloc imaginabilă și, prin urmare, nu este potrivită ca seminar pentru cadre didactice. totuși, lectorii sunt foarte amabili și competenți.
din păcate, mi-a lipsit legătura cu activitatea noastră didactică ulterioară. poate ar fi putut exista o întâlnire pe un proiect similar în școală sau sugestii despre cum să se folosească un astfel de glosar în școală. de asemenea, nu mi-a fost clar ce înseamnă exact "metoda kogloss" și "antconc". am reușit doar să îmi fac o idee despre acestea. de asemenea, opțiunea de răspuns: fără mențiune lipsește. în rest: seminar interesant.
informația oferită în exemplul de intrare a fost foarte utilă, din păcate, cadrele didactice nu erau complet de acord cu privire la informațiile conținute. acest seminar ar putea avea loc, eventual, într-un slz, astfel încât toți participanții să poată urma simultan un tutorial.
ar fi bine să se creeze o metodă de formare unificată, deoarece altfel au existat foarte multe probleme cu aceasta.
lucrul cu metoda kogloss a fost o oportunitate bună de a pătrunde în domeniul lingvisticii de corp. de asemenea, am găsit această metodă foarte practică și intenționez să o folosesc și pentru uz personal (de exemplu, în traduceri).
niciun comentariu.
metoda kogloss este foarte utilă pentru a aduna diferite corpuri, oferind astfel mai multe oportunități de învățare pentru dobândirea unei limbi străine.
ar fi grozav dacă s-ar putea lucra în ko-gloss nu doar cu internet explorer - browserul își pierde popularitatea și unii trebuie să-l instaleze special pentru a lucra cu ko-gloss. sugestia mea ar fi să ne gândim și la legătura între glosare - dacă intrările au corespondențe în glosare în alte limbi. consider că un astfel de serviciu este foarte necesar pentru studenții străini.
se pare că este cu mult mai eficient decât un glosar static.
munca (atât acasă, cât și la seminar) mi-a făcut plăcere. mulțumesc!
sper doar ca cei care scriu acestea să continue să scrie mai mult!